Foto

miercuri, 3 iunie 2015

Memoriile omului invizibil...



 
 Totul a început într-o zi ca oricare, nimic nu prevestise ce se va întâmpla atunci...

  Tot timpul a încercat să își facă timp pentru cei din jurul lui, când aveau nevoie de ceva, era omul potrivit la locul potrivit.

   Niciodată nu refuzase pe nimeni cu nimic, ba din contră, de câteva ori își oferise el ajutorul benevol, fără a accepta ceva la schimb...

   Asta până în acea zi, când s-a produs un click ce a declanșat ceva, un ceva pentru care nu era pregătit, a fost lovit, se pare, de o realitate cruntă...Aceea ca nu există oameni în jurul său care să merite atâta atenție.

   Toți plecaseră, iar el devenise "invzibil" pentru toți...

  Unde plecaseră nu s-ar putea spune, doar că el se trezise singur și părăsit de toți care altădată îi erau prieteni..Sau...

    A încercat sa îi caute, să încerce să îi aducă înapoi, dar atâta timp cât ajungi undeva, undeva foarte departe, niciodatâ nu te vei mai întoarce pentru nimic in lume. Poate fi o prietenie, veche, una nouă, o amiciție, de ce nu?

   Acum ce i-a mai rămas de făcut?

  Doar să se ridice, să se scuture de praf, și să vadă în ce direcție poate și el să meargă, fără a găsi pe vreunul din cei ce l-au uitat pe drum...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu