Drunken thoughts...

 Aș vrea să sar cu parașuta, parapanta, să fac bungee- jumping, să fac curse de anduranța la fel ca cei de la Paris-Dakar și multe altele. Astea sunt gânduri normale ale unui om căruia îi place adrenalina.

 Însă ce se întâmplă când intervine impulsul acela nebunesc de moment, de a face ceva ieșit din tipare, care poate avea urmări grave ce nu pot fi reparate?

  În acele momente mi-aș dori să am o telecomandă care să oprească tot sau sa derulez totul cu încetinitorul și să pot vedea urmările, sa văd dacă se merită să ies "șifonat" din acele situații.

  Nu ar fi mai bine să existe ceva sau cineva care să ne spună "vezi că..." sau "nu face asta pentru că..." ?

  Am avut de-a lungul timpului cazuri în care aș fi vrut să dau rewind și să o iau de la capăt, să încerc din nou, să văd cum ar fi fost mai bine,ce am greșit ,ce nu am greșit, de ce am făcut-o și tot așa.

  Dar după ce stai și analizezi mai bine întâmplările constați că a fost bine ce ai făcut, cu tot cu urmări, cu tot cu trăiri și simțiri, gândești că dacă nu se întâmpla așa poate nu ajungeai să cunoști pe cineva, nu ajungeai să faci un anumit lucru.

    Deci, ca o concluzie de final, nu regretați nimic din ce ați făcut, nimic din ce ați zis, pentru ca datorită acestor lucruri v-ați deschis alte uși, v-ați făcut alți prieteni, aveți alte oportunități.

Pentru că la sfârșitul zilei...

  De ce tot timpul judecăm oamenii după înfățișare, după aspect? De ce tot timpul ne luăm după aparențe. De ce nu acordăm puțin credit celui de lângă noi, doar pentru simplul fapt că e mai prost îmbrăcat, nu bea cafea cu noi la cafenea sau că nu are bani?

   De câte ori ați trecut peste bariera aspectului exterior și ați descoperit o persoană minunată? Vă spun că, dacă încercați măcar odată, s-ar putea să rămâneți surprinși. Acum o să vină întrebarea firească, dacă eu am făcut asta?

  Da, am făcut-o și am făcut-o cu bună știință și nu m-a șocat ce am descoperit ba din contră, chiar am avut de învățat multe lucruri, care mi-au folosit și încă îmi folosesc și asta doar pentru că am văzut dincolo de aparențe, am trecut de bariera vizuală.

  Am mai auzit pe cineva spunând că e un lucru normal să se întâmple așa, că tot ce contează este exteriorul, nu contrazic, dar în cele mai multe cazuri devine un crez în viață, un țel, aș avea curaj să spun. Cunoașteți sau ați auzit vreodată expresia: "da, mă, dar uite-te la ea/el cum arată"?

  Exact despre asta vorbesc, de ce să existe expresia asta?

  Eu aș propune să se scoată din limba română, în anumite circumstanțe.


  P.S.  Nu vreau sa pară subiectiv!

Unde se îmbină noul cu vechiul...

  Mergeam astăzi pe stradă și admiram frumusețile orașului când mi-a ieșit în cale ea...O frumusețe,o raritate. Se vedea că a aparținut unor oameni cu carte, oameni învățați.

  Oare câte baluri, serate sau mai știu eu ce fel de festivități o fi găzduit?

 Mă și gândeam: " O mai fi locuită, n-o mai fi, dacă da oare de cine? Dacă nu, mare păcat" și tot așa până când tot ea mi-a răspuns la întrebare: era locuită!

  Când o contemplam așa în tăcere m-a lovit în ochi o mare grămadă de gunoi, pesemne de la aceeași oameni învățați care o ocupau, grămadă ce trona în fața unei căsuțe pentru câine, ce părea la prima vedere.

  Dar cel mai important element era un aparat de aer condiționat ce statea undeva sub un geam de la un etaj superior care, culmea era dotat cu termopane, cel putin două camere păreau a fi locuite.

  Acum stau și mă întreb, ce trebuie să faci pentru a ajunge să stai într-o casă ca aceasta și mai ales să o lași mai mult de 50% in paragină?

Păi fi român până la capăt!!!!

Din seria "nu ești român dacă nu..."


  Când vine vorba de inventivitate românul este întotdeauna pe primul loc.De câte ori vi s-a întâmplat să vă duceți la supermarket și să nu aveți o monedă pentru căruciorul de cumpărături?

   Am fost acum câteva zile la cumpărături cu Damian  și mi-a arătat varianta "cheia".

   Tot ce aveți nevoie este o cheie de stil vechi și restul...se vede în fotografii.

   Voi ce ziceți? Inventiv sau nu ?

Te iubesc....

 Aceste două cuvinte simple scrise oricum nu înseamnă nimic, dar spuse cui trebuie și mai ales când trebuie pot însemna cât toată lumea dată în dar!

  De câte ori nu ați simțit că iubiți, acel sentiment care vă dă impresia că puteți zbura,   că puteți muta munții din loc, că puteți face absolut totul și că nimic nu este imposibil?

Și de câte ori ați spus că iubiți? De câte ori vi s-au spus aceste două cuvinte ce ați simțit?
'
  Cineva îmi zicea la un moment dat că trebuie să zic "mulțumesc", că încă am motive pentru care să îmi bată inima puternic, pentru care să îmi urce sângele în cap și mai ales pentru că, aș adăuga eu, am motive să fiu gelos. Da, să fiu gelos, sa fiți geloși și chiar vă îndemn să fiți geloși cât de mult, dar fiți geloși din iubire.

 Încercați să arătați iubirea prin gesturi mici, mărunte care nu înseamnă nimic în viața de zi cu zi, dar pentru acea persoană specială pentru voi, înseamnă enorm.

 Iubiți! Vă îndemn să iubiți pentru că este cel mai frumos sentiment, cea mai frumoasă împlinire a vieții.

N-am nimic și mie îmi place dar ascult altceva...

 M-am întălnit acum câteva zile cu un amic pe care nu-l mai văzusem de mult și din vorbă în vorbă mă întreabă :"și...ce muzică mai asculți?". I-am răspuns că exact ce ascultam și înainte adică rock; ceea ce a urmat m-a blocat..."nu am nimic împotriva muzicii rock, și eu ascult ceva ceva dar  eu tot la hip-hop răman".

 Acum vine intrebarea mea:  Ne trebuie cumva aprobarea cuiva să ascultăm muzică sau mai bine spus, un anumit gen de muzică, oricare ar fi el?

Friendzone...

"În cultura populară, friend zone (scris și friendzone) se referă la o relație platonică în care o persoană dorește să intre într-o relație sentimentală sau sexuală, iar cealaltă nu.[1][2] În general aceasta este considerată a fi nedorită de către persoana îndrăgostită", sursa Wikipedia.

Ce părere aveți de acest "friendzone-thing"? Vi s-a întâmplat vreodata să fiți "friendzone"-ați? Cum ați reacționat?

   Mie personal mi se pare cam aiurea ca un băiat căruia îi place să se dea atotștiutor si săritor și care vrea să ajute și să dea sfaturi unei fete și să glumească cu ea și să o facă să capete încredere în el să devină prieteni. Asta nu inseamnă ca alunecă singur spre această zonă? Bine...nu spun nici să fie un nesimțit incurabil și misogin în același timp...sau poate ăsta e răspunsul. Băi băieți...înainte de a intra în vorbă cu o fată,calculați-vă șansele de a deveni prieteni buni sau mai mult de atât...și aveți grijă cum vă comportați cu ele...prea multă atenție riscă să ducă la așa zisa prietenie foarte bună, gen "ești atât de funny încât nu te pot vedea mai mult decât un prieten" sau "hai să nu stricăm o prietenie așa de bună", cu toate că vă știți de 2-3 zile...dar nici să nu cădeți în cealăltă extremă în care vine fata sa vă roage să o ajutați cu ceva și voi să intoarceți spatele și să plecați pentru simplul fapt că așa vă feriți...
 
Deci sfatul meu...deschide-ți bine ochii înainte de a agăța, vedeți cum abordați acea fată...